Mai mult sau mai puțin cu toții suntem zilele astea afectați de pandemia în sine și de efectelele pe care le produce la nivel psihoemoțional. În primul rând, fiind o situație de criză, e nevoie să conștientizăm că e normal să resimțim stări diverse – frică, furie, îngrijorare, neputință – dacă nu am avea nici o reacție ar fi cazul să ne punem câteva întrebări, să vedem dacă nu cumva negăm problemele, contextul în care ne aflăm. Negarea nu face decât să amâne explozia unor emoții care își vor cere tribut mai devreme sau mai târziu, iar atunci s-ar putea să o facă mai dureros.
Probabil și cei mai echilibrați oameni trăiesc în aceste timpuri stări mai intense, măcar din când în când.
Ce putem face pentru a ne menține un echilibru psihoemoțional?
Voi descrie în continuare metode pe care le-am testat eu în diverse situații și pe care le folosesc și clienții mei.
*Scrisul
Nu trebuie să fii scriitor ca să scrii ce simți, te va ajuta să îți ordonezi gândurile, mintea va fi obligată să raționeze pentru simplul fapt că vei scrie propoziții, fraze care să conțină subiect și predicat. În acest fel, din învălmășeala de gânduri care roiesc în minte vei face un pic de ordine. Poate fi eliberator, încearcă! Încearcă să scrii cu gândul că nimeni nu va citi, te va ajuta să scrii ceea ce gândești și simți cu adevărat, fără să te temi că dacă citește cineva te va judeca. La sfârșit poți chiar să rupi foile pe care ai scris.
*Vorbește cu cineva despre ce simți
Nu mă refer acum la psihoterapie, asta probabil știi deja că te-ar ajuta. Vorbește cu un prieten, cu partenerul/ partenera. Spuneți ce simțiți fiecare încercând să observați dacă vă e greu să spuneți că vă e teamă, că sunteți îngrijorați. Mulți oameni asociază încă faptul că au astfel de emoții cu slăbiciunea, alții se gândesc că dacă spun ce simt partenerul/ partenera de viață se va speria mai mult. Din câte am văzut eu până acum în multe contexte, dezvăluirea autentică a emoției unește oamenii, îi ajută să se aprecieze și mai mult. Unul dintre exemple este acela al bărbaților care observă uimiți la grupurile de terapie că ceilalți din grup îi oferă sprijin și apreciere atunci când spun ce simt, ce emoții trăiesc, probabil pentru că bărbaților li s-a spus cel mai des că a fi puternici înseamnă să nu simți, să nu plângi.
*Arta
Desenează, pictează, cântă, dansează – practică orice formă de artă simți că te atrage și nu o fă cu gândul că trebuie să placă altora, scopul terapeutic al artei nu are legătură cu ce vor spune ceilalți ci cu felul în care te vei simți tu în momentele când desenezi, pictezi, etc. Arta înseamnă creativitate, creativitatea e la polul opus stresului. Te simți speriat – desenează-ți frica. Te simți furios – dansează-ți furia punându-ți muzica aceea care simți că se potrivește cel mai bine stării tale. Te simți neputincios – ia plastilina copilului și modelează neputința.
*Meditația și tehnicile de respirație
Există multe aplicații care să te ghideze, cât despre beneficii poate e important să știi că sistemul limbic, acea parte din creier care este responsabilă de supraviețuire și instinct de conservare, cea care trebuie să ne ajute să reacționăm când simțim un pericol, acea parte poate învăța starea de siguranță dacă ne propunem.
Las mai jos unul dintre cele mai simple exerciții de respirație, pe cât de simplu pe atât de eficient atunci când e practicat zilnic, de mai multe ori pe zi, cu atât mai bune rezultate cu cât practicăm și înainte de a apare stări emoționale exacerbate.
* Qigong, Tai chi, Yoga
Găsești cursuri online, poți alege dintre ele forma care te atrage, e tot o meditație – în mișcare – cu beneficii psihoemoționale dar și la nivelul corpului fizic.
Despre artă revin cu ceva unelte care să ajute mai mult curând!
Să avem tihnă!