Sanando

 

Nevoile relaționale reprezinta un concept ce ne ajuta sa descriem ceea ce oamenii au nevoie sa primeasca din relationarea cu celalalt. Mai specific, e ca si cum cineva se gandeste la ce actiuni ale partenerului/partenerei il/o fac sa se simta iubit/a.  

Nevoile relationale sunt despre conectarea dintre oameni. Nu se refera la nevoile esentiale pentru supravietuire, precum hrana, aerul sau adapostul, ci mai degraba la elementele esentiale ale relatiilor umane care fac in asa fel incat viata sa merite traita. Sunt despre o calitate satisfacatoare a vietii si a sensului propriului sine in cadrul relatiei. Nevoile relationale mai pot fi descrise si drept partile componente ale dorintei universale pentru relatii intime. 

Diferiti teoreticieni au propus seturi diferite de nevoi relationale, dar toate se suprapun. 

Unele persoane le percep ca pe niste nevoi ramase neindeplinite in copilarie, altii ca pe nevoi normale pe care toti le avem de-a lungul vietii si pana cand murim. Eu sunt de acord cu viziunea din urma, cea conform careia nevoile relationale sunt nevoi pe care le avem toata viata si pentru care nu suntem niciodata “prea mari”. 

Fiecare individ tinde sa aiba anumite nevoi ce sunt mai importante decat altele, acestea avand cel mai probabil la baza nevoile neindeplinite din copilarie (de exemplu, nevoia de a avea o relatie de calitate, securizanta, pe care nu a avut-o niciodata in copilarie). Anumite persoane aleg sa aiba copii intr-o maniera inconștientă de a incerca sa isi vindece propriile rani din copilarie. 

Primul set de nevoi relationale pe care il vom descrie a fost definit de catre psihanalistul Heinz Kohut. Acesta a scris despre nevoia copilului de oglindire, de a avea un “geaman” si de idealizare.

Prin nevoia de un “geaman” acesta s-a referit la dorinta de a avea o relatie cu cineva pe care il percepem ca fiind similar noua, care ne impartaseste experientele si cu care putem comunica. 

Prin oglindire, autorul a descris nevoia de a fi cu cineva care se bucura de prezenta noastra, de actiunile si emotile noastre, de simplul fapt ca existam si care ne arata aceasta bucurie intr-o maniera activa. 

Acest proces este minunat de observat intre adulti si bebelusi, atunci cand se privesc unul pe celalalt cu fete zambitoare, bucurandu-se de companie. 

In final, Kohut a vorbit despre idealizare, care reprezinta nevoia noastra de a avea pe cineva in viata noastra pe care il percepem ca fiind superior noua si la care putem apela atunci cand trecem printr-o situatie dificila. Cineva in care avem incredere ca va rezolva situatia pentru noi sau pur si simplu va fi acolo pentru noi. Este mai important pentru copii sa aiba pe cineva spre care sa se indrepte atunci cand nu se pot descurca singuri, dar chiar si ca adulti, este reconfortant sa avem pe cineva care este acolo pentru noi indiferent de situatie. Acest cineva poate fi o persoana reala, un parinte, partenerul, un prieten, un loc simbolic sau o fiinta divina. 

Acest sentiment de a avea pe cineva spre care sa ne indreptam, la care sa apelam, care ne poate ajuta cu lucrurile ce par coplesitoare, ne ajuta sa ne simtim in siguranta. Inseamna ca nu suntem singuri in lupta cu vicisitudinile vietii. 

 

Cel de-al doilea set de nevoi relationale pe care il vom descrie este cel propus de Richard Erskine si Rebecca Trautmann, 2 psihoterapeuti integrativi. Acestia au dezvoltat categoriile propus de Kohut si au propus 7 nevoi relationale:

  1. Nevoia de siguranta

Noi toti avem nevoie sa ne simtim in siguranta in relatia cu ceilalti si sa ne simtim eliberati de amenintari cu umilirea sau rusinea. Aceasta nevoie presupune de asemenea sa avem incredere ca ceilalti nu ne vor ataca sau abandona.

  1. Nevoia de validare

Aceasta nevoie presupune acceptarea neconditionata a emotiilor, fanteziilor si identitatii noastre de catre o alta persoana. Ea include nevoia de a ne avea toate nevoile relationale recunoscute si acceptate ca naturale. Ne ofera sentimentul ca suntem normali si in regula si este traita ca o acceptare pozitiva neconditionata a cine suntem. 

Carl Rogers, fondatorul consilierii centrate pe persoana, a vazut aceasta nevoie ca pe un aspect esential al terapiei. 

  1. Nevoia de acceptare din partea unei persoane stabile, protectoare si pe care ne putem baza

Aceasta este de fapt nevoia de idealizare propus de Kohut. Se refera la nevoia de a avea pe cineva in viata noastra in care avem incredere si care sa ne protejeze. Gradul in care o persoana o priveste pe alta si spera ca aceasta sa fie de incredere, constanta si de baza este direct proportional cu nevoia acestuia de siguranta interna.

  1. Nevoia de confirmare a experientelor personale

Cu alte cuvinte, se refera la nevoia de a gasi pe cineva similar noua si face trimitere la nevoia de a avea un „geaman” propusa de Kohut. Poate fi incredibil de reconfortant sa gasim pe cineva care ne impartaseste viziunile cu privire la viata sau care a trecut prin experiente similare celor prin care am trecut si noi.

  1. Nevoia de auto-definire

Nevoia opusa nevoii de a avea un „geaman” este reprezentata de nevoia noastra de a ne simti indivizi separati, unici si de nevoia de a fi noi insine si de a le arata celorlalti cine suntem noi cu adevarat. 

Auto-definirea presupune comunicarea propriei identitati prin exprimarea preferintelor, intereselor si ideilor proprii fara a fi umiliti sau respinsi.

  1. Nevoia de a avea un impact asupra altor oameni

Impactul se refera la a avea o influenta benefica asupra celeilalte persoane. Sentimentul unei persoane cu privire la propria competenta in cadrul relatiei isi are originea in gradul de control pe care il avem si in abilitatea noastra de a ii influenta pe ceilalti – de a le atrage atentia si de a le starni interesul, de a influenta ceea ce este de interes pentru cealalta persoana si de a putea influenta emotiile si comportamentul acesteia. 

A fi capabili sa ii influentam pe ceilalti presupune ca nu ne simtim complet neimportanti sau inutili in relatia cu celalalt. 

  1. Nevoia de a oferi iubire

Avem de asemenea o nevoie naturala de a oferi iubire, ce poate fi exprimata prin recunostinta, multumiri, afectiune sau acte de iubire fata de celalalt. 

Este important ca aceste daruri sa fie acceptate si intampinate cu recunostinta, cel putin in spirit, chiar daca ele nu reprezinta lucrul potrivit la momentul potrivit pentru cealalta persoana. 

Sursa articol: https://www.relationships-explained.com/Relational-needs.html 

Surse menționate în articol:

Heinz Kohut (1971) The analysis of the self. New York: International Universities Press.

Richard G. Erskine, Rebecca L. Trautmann (1996) Methods of an Integrative Psychotherapy. Transactional Analysis Journal Vol 26, No 4, October.

Traducere: Diana Dodiță