Dragonul

”Cu mulți ani în urmă, în munții Patagoniei se afla un sătuc ai cărui locuitori mureau de foame. Ei trăiau cu frica unui dragon pe care-l văzuseră pe pământurile lor și nu se mai duceau să-și lucreze câmpurile.

Într-o zi, în sat apăru un călător, care ceru de mâncare. Sătenii i-au explicat că nu au nimic de mâncare pentru că se tem de dragon. Călătorul era curajos și s-a oferit să ucidă dragonul. Când a ajuns pe câmp nu a văzut nici un dragon, doar un pepene verde uriaș. Atunci el s-a întors în sat și le-a spus sătenilor:

-Nu aveți de ce să vă temeți, nu e nici un dragon acolo, doar un pepene verde uriaș.

Pe săteni i-a înfuriat refuzul călătorului de a le înțelege teama și l-au ciopârțit.

Peste câteva săptămâni, în sat sosi un alt călător. Și el a cerut mâncare și i s-a spus despre dragon. Era deasemenea un om curajos și s-a oferit să ucidă dragonul. Sătenii erau încântați și ușurați. Când a ajuns în câmp, a văzut și el pepenele gigant și s-a întors în sat să le spună sătenilor că au greșit în privința dragonului, că nu trebuiau să se teamă de un pepene verde uriaș. Sătenii l-au ciopârțit.

A mai trecut ceva timp, iar sătenii erau disperați. Într-o zi a apărut un al treilea călător. El și-a dat seama cât de disperați erau sătenii și a întrebat care era problema. Ei i-au spus, iar el a promis că va ucide dragonul, astfel încât ei să-și poată lucra pământul și culege recolta.

Când a ajuns în câmp, a văzut, deasemenea, pepenele verde uriaș. A reflectat o clipă, apoi și-a scos sabia, a înaintat pe câmp și a ciopârțit pepenele. S-a întors în sat și le-a spus sătenilor că a ucis dragonul.

Sătenii s-au bucurat peste măsură. Călătorul a mai rămas în sat câteva luni, îndeajuns de mult timp pentru a-i învăța pe săteni diferența dintre dragoni și pepeni.”